Chirita in provintie de V.Alecsandri(caracterizarea Chiritiei)

V.Alecsandri a fost liderul miscarii literare a epoci pasoptiste.El a fost un deschizator de drumuri pentru diferite speci si genuri literare si a avut un rol hotorator in formarea si dezvoltarea in teatrul romanesc national.Mare parte din piesele comice ale lui V.Alecsandri (comedii , vodeviluri,farse ) au caracter satiric si critic impotriva moravurilor sociale si politice,ridiculizand demagogia, snobismul si parvenismul.Chirita in provintie,”comedie cu cantic in 2 acte”este reprezentate pe scena in anul 1852.Chirita reprezinta un anumit tip uman: boieroaica de provintie dornica de parvenire,reprezentativ pentru epoca imediata de dupa 1848.Piesa are urmatoare tema:demascarea parvenismului,a snobismului si a abuzurilor administratiei.Conflictul este intre conceptia conservatoare reprezentata de Barzoi sau de fals progres reprezentat de Chirita, personaje zugravite caricatural,si ideile noi , progresiste , reprezentate de Leonas , tanar istet ,cinstit ,indragostit de Luluta.Conflictul se desfasoara gradat intr-o actiune complicata cu situati comice pline de neprevazut.Leonas demasca coruptia lui Barzoi si devine ispravnic in locul acestuia si se casatoreste .El este reprezentantul ideilor noi,a onestitati,a sentimentelor sincere , iar Chirita si Barzoi sunt reprezentanti ideilor parvenite,a snobismului si coruptiei. V.Alecsandri satirizeaza imitarea modei accidentale de catre Chirita fara asimilarea culturi corespunzatoare: ” Chirita este o chocheta batrana si tot o data o buna mama , o burgheza cu dor de parvenire , dar si o inteligenta deschisa pentru ideea de progres o bonjurista.Amestecul de anteree si tracuri,de moldoveneasca grecizanta si de jargon franco-roman ,de tabieturi patriarhale si de inovatii de loc occidental da un tablou inedit incantator pentru ochiul de azi”.(G.Calinescu,istoria literaturii romane de la origini pana in prezent ,Ed.Minerva,Bucuresti ,1986)Chirita,sotia lui Grigore Barzoi ot Barzoieni ,boier de tara , este dornica de a fi la moda , de marire , combinatie de parvenitizm si snobism . Prin contrastul intre ceea ce este si ceea ce vrea sa para Chirita este un personaj ridicol.Chirita are 3 scopuri: sa aduca la Barzoieni moda timpului ,sa devina ispravniceasca si sa-l insoare pe Gulita,fiul natang,cu Luluta,orfana crescuta in casa ei,care va mosteni o mare avere.Din primul act al comediei reiese aceste scopuri.Chirita,boieroaica de provincie,recent intoarsa de la Iasi,vrea sa impuna moda vremii la Barzoieni.De acea fumeaza “ca un caporal” tigariĀ  “de halva ” ,calareste imbracata in ” amazoanca”, chocheteaza cu barbati mai tineri (Leonas,profesorul Sarl) spunand de fiecare data “daca-i moda “.Pentru ca e la moda,il plateste pe Sarl,profesor,sa-l invete frantuzeste pe fiul sau Gulita,un gogoman prost crescut,care ucide viteii taranilor pe care ii batjocoreste,le aprinde bordeile ” cu ciubucul cel de hartie “.Gulita nu este in stare sa retina prima fraza din poemul scriitorului francez Fenelon,”Les aventures de Telemaque ,fils d’Ulysse”.In porezenta profesorului Gulita trecu cu bine examinarea facuta de mama,oferind drept corespondent in franceza cuvinte inventate:furculision, fripturision,invartision fiind o scena memorabila ca dovada a falsei culturi.Chirita isi expune “temeiurile” ridicole ale pretentiei ca Barzoi sa obtina ispravnicia intr-o discutie cu Safta.Demagogia,falsul patriotism,parvenitismul,ii definesc monoogul si anticipeaza persoanejele caragialiene,precum Catavencu (“vreau ce mi se cuvine dupa o lupta de atata vreme”) sau Dandanache(“Eu,familia mea, de la patuzsopt… lupta ,lupta si da-i,si da-i si lupta …”) vrea sa introduca la Barzoieni eticheta din casele de la oras imita cu orice pret moda situatie comica infatisata magistral in scena 4 a primului act.Nerebdatoare sa afle denumirea lui Barzoi in functia de ispravnic,Chirita vrand sa respecte “obiceiurile din Iesi ” si nu deschide ravasul primit de la Iasi,pana cand Ion,feciorul din casa i-l aduce pe o tava cu servet.Buimacit de regulile noi,Ion , nu intelege ordinea in care trebuie sa aseze obiectele si le tot incurca.Barzoi este comod,lipsit de initiativa.Chirita il obliga sa-si schimbe obiceiurile vestimenare,culinare,dupa moda.El stie cum sa aobtina avantaje materiale din fuctia sa , ca in scena vanzarii repetare a curcanului si a primiri peschesiului .Spre deosebire de Chirita,Barzoi este un provincial conservator,cu nostalgia traiului patriahal.Chirita ii marturiseste lui “monsiu Sarla” ca a invatat singura franceza,limba de conversatie in saloanele vrenii.In realitate ea foloseste un jargon roman-francez,care amesteca ciudat graiul neaos moldovenesc cu “frantuzisme” construite de ea: ” nous disous comme ca en moldove”.In schimbul de replici intre cei dou soti,se confrunta vechiul si noul, orientul si occidentul caracteristic civilatiei romanesti pasoptiste.Barzoi se plange de moda noua,”nemteasca” :”Barzoi:Apui da! de cand m-ai scos din minte ca sa ma schimonosesti din strae stramte pun cate 2 ceasuri pana ma imbrac …Si ian priveste ce seaman … cu bumbii isti mari…Parca-s negustor de farfuri”.Cuplul Leonas si Luluta pune in lumina caracterul Barzoienilor prin antiteza.Ei sunt tineri , cinstiti, reprezentanti ideilor noi.Ion feciorul din casa comenteaza cu ironie si bunul simt al omului simplu “moda”si tertipurile stapanilor.Chirita, boieroaica de provincie cu dorinta de parvenire este creonata calicatural,este un personaj comic realizat din contraste.

About these ads

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s