Caracterizarea lui Alexandru Lapusneanu(pe scurt)

Publicata in anul 1840 in primul numar al Daciei literare ,nuvela Alexandru Lapusneanu de C.Negruzzi este prima nuvela istorica din literatura romana si apartine prozei romantice fiind inspirata din Letopisetul Tari Moldove de G.Ureche.Aceasta nuvela are ca tema lupta pentru putere.Alexandru Lapusneanu este personajul principal din nuvela.Personaj romantic ,exceptional,care actioneaza in situati exceptionale:exemplu scena pedepsirii lui Motoc,a ucideri boierilor,a morti domnitorului otravit.Alexandru Lapusenanu este un domnitor tiran,crud,construit din contraste,are calitati si defecte puternice.Personajele din nuvela sunt realizate potrivit criterilor romantismului:personaje exceptionale(au calitati si defecte iesite din comun) in situati exceptionale,replici memorabile.Autorul ii marcheaza destinul prin cele 4 replici memorabile plasate in fruntea capitolelor si avand rol de motto. Hotarat,crud,viclean,abil plitic ,inteligent,A.Lapusneanu este un personaj puternic. Hotararea de a avea puterea este formulata de la inceputul nuvelei in timpul conversatiei cu solul boierilor “Daca voi nu ma vreti eu va vreau”aceasta hotarare este pusa in practica prin guvernare cu ajutorul terorii prin lichidarea opozitiei ,prin uciderea celor 47 boieri la ospat si incheinduse prin revenirea asupra hotarari de a se calugari .Vointa puternica ,diplomatia ,cunoasterea relatilor umane sunt calitati pe care le foloseste pentru asi consolida puterea absoluta prin mijloace perfide,face promisiuni linistitoare pentru ceilalti care ascund insa un plan pentru razbunare. Exemplu avem promisiunea pe care i-a facut-o lui Motoc -”iti fagaduiesc ca sabia mea nu se va mangji in sangele tau ;te voi cruta ,caci imi este trebuitor,ca sa ma mai usurez de blestemurile norodului “-linistindu-l pe boierul intrigant care se crede folositor domnitorului .Crud este insa planul de razbunare a lui A.Lapusneanul : Motoc sfarseste sfasiat de multime .Il sacrifica pe boier ,razbunandu-se pentru tradarea acestuia in prima parte a domiei si tot o data potoleste ( manipuleaza) multimea revoltata , de a carei putere este constient : ” Prosti dar multi” .Cand il pedepseste pe Motoc oferindul multimii ca tap ispasitor da dovada de stapanire de sine si sange rece .”Leacul de frica” pe care il promisese doamnei Ruxanda scoate in evidenta sadismul celui care stie sa-si stapaneasca impulsul violent in momentul cand prin rugamintea ei are impresia ca doamna vrea sa se amestece in conducerea tariĀ  .AlexandruLapusneanu are o inteligenta diabolica pentru ca reuseste sa manipuleze atat masele cat si boieri pentru asi pune in aplicare planurile.Evul mediu a fost dominat de lupte pentru putere iar cruzimea era o insusire obijnuita.Alexandru Lapusneanu are manifestari de cruzime care apartin exceptionalului : nascoceste schinjuiri “ca sa nu uite dorul lui cel tiranic de a vedea suferiri omenesti”, asista razand la macelul boierilor ,ameninta chiar sa-si ucida propriul fiu in care vede un urzupator al puteri .Uciderea lui AlexandruLapusneanu prin otravire este singura cale de al opri si in acelasi timp o plata pentru cruzimea sa.Este caracterizat direct(de catre autor ,de alte personaje ,autocaracterizare),indirect(prin fapte limbaj atitudini,comportament gesturi relati cu alte personaje vestimentatie,atitudine). Autoru realizeaza in mod direct portretul fizic al domnitorului prin descrierea vestimentatiei : “Purta coroana Paleologilor si peste dulama poloneza de catifea stacojie avea cabanita turceasca “.Gesturile si mimica personajului sunt inregistrate prin notatii scurte la fel ca indicatile scenice ale unui regizor :”Spun ca in minutul acela el era foarte galben la fata si ca racla sfantului ar fi tresarit “. Folosind substantivele se precizeaza ipostazele personajului “rotund”,”tiranu,”bolnavul” epitetele de caracterizare in inversiune :”nenorocitul domn” ,”aceasta desantata cuvantare “. Caracterizarea realizata de de alta personaje este succinta : “crud este si cumplit este omul acesta “(mitropolitul Teofan),” sangele cel pangarit ca un tiran ca tine ” (Spancioc).Prin autocaracterizare se evidentiaza evidentiaza trasaturi morale: “n-as fi un natarau de frunte cand m-as crede in tine ?” Caracterizarea indirecta se realizeaza prin faptele care evidentiaza,in maniera romantica,cruzimea personajului si dorinta lui de a distruge influenta boierilor(uciderea si schinjuirea lor,distrugerea cetatilor si micsorarea numarului ostilor moldovene).In capitolul a 3-lea al nuvelei se dezvaluie magistral complexitatea portretului moral al tiranului care pune in aplicare un plan diabolic.Inteligent ii atrage pe boieri la curte spre a-i ucide.Disimulat,abil se foloseste de momentul slujbei religioase,de vestimentatia si de coroana domneasca,de citate biblice presarate intr-un discurs mincinos.Crud,ordona soldatilor uciderea boierilor,apoi construieste o piramida din capete,pe care o arata cu satisfactie doamnei.Rade in timpul masacrului.Doua dintre replicile lui A.Lapusneanu figureaza ca motto al capitolelor 1 si 4.Raspunsul dat boierilor”Daca voi nu ma vreti,eu va vreau(…)si daca voi nu ma iubiti,eu va iubesc pre voi si voi merge ori cu voia,ori fara voia voastra”este emblema personajului care se autodefineste prin vointa de neinfrant.Amenitarea”De ma voi scula,pre multi am sa popesc si eu…”reda aluziv “dorinta de razbunare” a celui cazut.Orgoliul este exprimat in prima replica rostita:”Am auzit de batuirile tarii si am venit s-o mantui”.Inteligenta sau abilitatea politica a personajului este concentrata in celebrul raspuns”Prosti,dar multi”,care a trecut in limbajul comun,unde functioneaza ca un proverb pentru ca exprima un adevar universal.Propriul sfarsit va sta sub semnul cruzimii si al razbunarii celorlanti:”Invata a muri,tu care stiai numai a omori”.Relatia cu doamna Ruxandra este construita pe antiteza romantica angelic-demonic.Fata de doamna Ruxanda atitudinile adoptate de Lapusneanu reflecta ipocrizia.Se casatorise cu ea ” ca sa atraga inimile narodului in care via inca pomenirea lui Rares ” nu respecta nici pentru originea ei nobila (descendenta lui Stefan cel Mare) nici pt ca ii este sotie sau mama a copiilor sai.In capitolul al 2-lea ,in scena discutiei cu doamna Ruxanda se evidenteaza ipocrizia lui in relatia sot-sotie .Intai ii saruta mana ,apoi se posomoraste ,reactioneaza impulsiv la rugamineta ei , ducandu-si mana la junghier dar se stapaneste si ii promite “un leac de firca”.Se bucura cu cruzime de spaima doamnei care lesinase la vederea piramidei de capete ale boierilor : “Femeia tot femie, zise zise Lapusneanu zambind ; in loc sa se bucure ,ea se sperie”.Insistentele borierilor si amenintarea din final ca ii va ucide filul o determina pe doamna Ruxanda sa-l otraveasca .

About these ads

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s