Moara cu Noroc-trasaturile prozei realiste,nuvela psihologica

Realismul este o doctrina estetica in care accentul este pus pe relatia dintre arta si realitate.El ia nastere ca o reactie impotriva romantismului si capata caracterul unui curent literar in a 2-a jumatate a secolului al 19-lea .Scriitorii realisti acorda atentie omului privit din punct de vedere social,familial,al vietii de zi cu zi.Apar personaje tipice in imprejurari tipice,evenimentele prezentate sunt verosimile,atitudinea scriitorului fiind obiectiv critica realismul oglinteste frumosul si uratul asa cum se intalnesc ele in viata de toate zilele.Ioan Slavici ,scriitor realist,observa viata cu obiectivitate cu binele si raul din ea,nota lui distincta fiind cea etic-educativa el a ales personaje complexe carora le studiaza atent viata interioara ,astfel incat naratiunea lui pune mai putin accent pe fapte si mai mult pe trairile personajelor.specie a genului epic in proza,nuvela psihologica urmareste un singur fir narativ in care analiza starilor sufletesti ale personajelor ocupa un loc important.Tematica nuvelei psihologice dezvaluie impactul pe care realitatea sociala il are asupra starilor sufletesti ale personajelor.Ca tematica nuvela psihologica ilustreaza o gama larga ,cum ar fi : dezumanizarea din cauza patimii pentru bani,inadaptarea ,parvenitismul ,frica,alienarea ,obsesia toate acestea punandu-si amprenta asupra vieti intime a personajelor slavici este primul scriitor care creaza un personaj complicat mereu sufleteste ,traind stari conflictuale puternice , care evolueaza spre momentul culminant in nuvelele sale , apar iubiri si dujmanii care mognesc , stari sufletesti complicate,nelinisti,patimi puternice,totul fiind pus sub semnul de neclintit al destinului in nuvela “Moara cu noroc” sunt antrenate caractere tari de oameni primitivi , intriga relateaza stari sufletesti complicate , iar finalul arata justetea normei morale.Tema actiunii o constituie consecintele nefaste pe care setea de imbogatire le are asupra vieti sufletesti a individului asupra destinului omenesc.Actiunea nuvelei”Moara cu noroc” e plasata intr-un spatiu geografic din zona Ardealului la Moara cu noroc asezata in valea dintre doua drumuri .In aceasta zona de rascruce se petrec fapte deosebite si se confrunta moralul cu imoralul , binele cu raul.Titlul denumeste spatiul la care se implineste destinul personajelor pentru ca au incalcat norma morala .Hanul numit “Moara cu noroc”este un loc deschis invaziei raului ,purificat in final prin foc .Adevarat “personaj al nuvelei” hanul devine la sfarsit o “moara” a a nenorocului nuvela incepe cu un sfat moral izvorat din experienta si intelepciunea batraneasca , rostit de catre mama Anei conferindu-i valoare de motto :”Omul sa fie multumit cu saracia sa  caci daca e vorba nu bogatia , ci linistea colibei tale te face fericit “.Rostite ca o premonitie , aceste cuvinte stau la baza intregii actiuni,fixand destinul personajelor in functie de respectarea sau nerespectarea lor si capatand valoarea unui adevar fundamental . in centrul evenimentelor sta personajul Ghita si drumul vietii sale de la cismar sarac ,modest,harnic si cinstit, la carciumaru plin de bani si dezinteresat sufleteste .Indemnat de aspiratia omului spre bunastare ,dar si de dorinta de a fi stapan , Ghita arendeaza carciuma de la o rascruce de drumuri,si se hotareste sa se mute acolo.Batrana este insa retricenta,de teama sa nu ispiteasca norocul,totusi de dragul copiilor sai,accepta sa-i urmeze cu inima deschisa. acesta este primul capitol al nuvelei ,care cuprinde expozitiunea si intriga (hotararea lui Ghita de a parasi spatiul protector al colibei sale si de a se muta la han ).Situata la o oarecare departare de satele din jur,carciuma pare un loc straniu si pustiu,impresie care se va adeveri,caci,tocmai cand bunastarea incepe sa-si faca aparitia in familia lui Ghita,la moara apare un personaj ciudat , Lica Samadaul.Deznodamantul il reprezinta lomentul plasat in noaptea de Pasti ,in timp ce soacra lui ghita si copii sunt plecati la inviere.La intoarcere ,ea nu gaseste decat zidurile afumate ale hanului si gramezile de praf si cenusa din care ieseau oasele celor care fusesera Ghita si Ana .Imaginea finala a femei care-si ia nepotii si pleaca este incurajatoare :s-ar putea crede ca intr-o lume care respecta norma morala acestia nor avea  un alt destin .Complexitatea epica a nuvelei consta in profunda cunoastere a sufletului omenesc:omul aflat in puterea unui destin ,forta oarba si distrugatoare care-l va conduce spre framantari si nefericire.Daca Ghita ar fi fost un personaj suficient de puternic nu ar fi trebuit sa castige bani si s-ar fi multumit sa subziste intr-un mediu neprielnic , ar fi ramas fericit alaturi de familia sa .Dar ,dintr-o patima crescanda ,el incearca sa se sustraga destilului si , supus influentei nefaste a lui lica isi doreste chia instrainarea de familiei , ca o eliberare de o povara care ii rapeste libertatea in fata samadaului.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s